O să-ţi spui un basm cu copacii goi
Care ţipă noaptea în vale la noi.
Cuiburi de cioci.
Veveriţe flămânde, melci betegi în găoci.
Valea se vaetă toată
Şi tu n-o auzi niciodată.
O să-ţi spui... Mă frământ pe moşie.
Cât mi-e de dragă nimeni n-o să ştie.
Aş vrea să fiu mai mic, să fiu vrabia ei bucurată.
îi sunt ca un copil şi-i sunt ca un tată,
Şi-i sunt ca un rob şi ca un stăpân, de rob ce-i sunt.
Tu nu vezi crâmpeiul ăsta de cer şi pământ.
O să-ţi spui multe poveşti. Ai s-alegi. Dar pe nici una nu ai s-o dezlegi.