al meu suflet Psihee categoria nichita stanescu

A venit un înger si mi-a zis:
- Esti un porc de câine,
o jigodie si un rât.
Pute iarba sub umbra ta care o apasa;
mocirla se numeste respiratia ta!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fara pricina!
A venit îngerul si mi-a zis:
- Mai stravezie este sticla
decât cel mai statornic gând al tau!
În curând ai sa mori si viermi
îti vor forfoti în nari, în bot, în rât, în trompa!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fara pricina! îmi zise îngerul…
Apoi îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul
a plecat cu aripi de aur zburând
într-un aer de aur.
Fluturi de aur
fâlfâiau în aura îngerului de aur.
El zbura aiurit,
el era cu totul si cu totul de aur.
El se departa catre o departare de aur,
în care apunea soarele de aur.
- De ce te îndepartezi de la mine, i-am strigat,
de ce pleci, de ce?
- Fara pricina mi-a raspuns, fara pricina…