grigore alexandrescu

        GRIGORE ALEXANDRESCU s-a născut la Târgoviste, în anul 1810, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. A ramas orfan insa inca de la inceput se remarca printr-o inteligenta aparte reusind sa invete limba greaca si franceza intr-un timp foarte scurt.

O vreme, a fost ofiter, dar a demisionat (1837).Datorita unor opere care atacau indirect regimul politic existent a fost la inchisoare pentru o perioada de timp.
In anul 1848 a fost redactor al ziarului Poporul Suveran.

Poetul liric scrie, mai intai, meditatii romantice, sub influenta lui Lamartine. Tonul este sumbru. Cea mai reusita este Umbra lui Mircea la Cozia (facuse o calatorie in Oltenia, cu prietenul I. Ghica).

Este considerat primul fabulist autentic din literatura romana, scriind aproximativ 40 de fabule, in care prezinta adevarul cu subanteles, din cauza cenzurii si reactiilor nefaste a autoritatilor din acea vreme .

Amanunte exacte legate de viata lui Grigore Alexandrescu nu sunt cunoscute, elaborarea biografiei acestuia gravitand in jurul unei scrisori catre I.Ghica din care sunt desprinse punctual anumite aspecte.
Sigur este că a fost ofiţer, că şi-a făcut serviciul la Focşani, că, demisionând în 1837, s-a întors în Bucureşti şi că a fost arestat. Nu e prea sigură pricina: după unii ar fi fabula Lebăda şi puii corbului; după alţii, amestecul între tinerii care organizau mişcări politice în spirit democratic. Alexandrescu a fost funcţionar la postelnicie şi a intrat în bunele graţii ale lui Bibescu. Ghica povesteşte chiar o scenă, în care s-a vorbit să fie numit poet al curţii, lucru ce Alexandrescu a refuzat. A fost apoi director al departamentului credinţei, iar la venirea lui Cuza a fost chiar ministru interimar. Ultima sa funcţie a fost aceea de membru în comisia centrală de la Focşani; acolo a fost lovit de o boală crudă care i-a afectat judecata. Se ştie că el a mai scris şi după aceasta, că a publicat articole în ziarele din Bucureşti şi chiar poezii, insa fara a avea aceeasi coerenta si caliatate ca inainte

Poezii (1842)
Suvenire si impresii, epistole si fabule (1847)
Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule (1863)
Memorial (1842)
Poezii (1938)