george toparceanu

George Toparceanu s-a născut la 21 martie 1886, la Bucureşti. Era cel de-al doilea copil al soţilor Ion si Paraschiva Topârceanu.
În 1893 a mers pentru prima oară la şcoală; una mărginaşă din Bucureşti.
Ultimele clase ale şcolii primare le-a făcut la Suici-Argeş, între anii 1895-1898. Tot atunci şi tot la Argeş au avut loc şi primele încercări literare.
În 1898 se înscrie la liceul "Matei Basarab" din Bucureşti de unde mai apoi, în 1901 se transferă la liceul "Sf. Sava".
Adevăratul său debut literar se produce în 1904, la revista umoristică; "Belgia Orientului".

Din 1905până în 1907 publică versuri sentimental-epigonice în revistele: "Duminica", "Revista noastră", "Revista ilustrată" şi altele.
Îşi incheie studiile liceale în 1906, după care se înscrie la Facultatea de drept, pe care însă nu o va termina.
Anul 1907 îl găseşte colaborator la "Viata literară si artistică", revistă condusă de George Coşbuc.
În 1909 părăseşte Facultatea de drept şi se înscrie la Facultatea de litere. Totodată publică în "Viaţa românească" şi, sporadic, în alte reviste.
Poeziile: «Noapte de mai», «Balada chiriasului grăbit» şi «Balada popii din Rădeni» le publică în 1910.
Se stabileşte la Iaşi (1911), unde devine secretar de redacţie la revista "Viaţa românească". Publică proză, poezii, cronici teatrale etc.
Se căsătoreşte cu Victoria Iuga (1912), în acelaşi an i s-a născut primul fiu, pe care l-a botezat cu numele Gheorghe.
Împreună cu M. Sevastos redactează revista "Teatrul" în 1912-1913, activitate întreruptă din cauza războiului balcanic, la care ia şi el parte.
Primele volume ale lui G. Topârceanu, «Balade vesele» şi «Parodii originale», apar abia în 1916.
În 1918 colaborează la ziarul "Lumina" al lui Constantin Stere (Bucureşti). Publică «Balada morţii» şi «Note memorialistice». Un an mai târziu, 1919, se întoarce la Iaşi. În colaborare cu Mihail Sadoveanu redactează revista «Însemnări literare». Publică «Balada munţilor» şi «Rapsodii de toamnă».
Volumul: «Balade vesele si triste» apare un an ami târziu: 1920 ca în 1921 să-i apară ediţia a II-a a Parodiilor originale, care va fi republicat în 1927 (ediţia a III-a).
În 1926 George Topârceanu devine laureat al Premiului naţional de poezie. La 7 mai, acelaşi an, este numit director al Teatrului Naţional din Chişinău.
Volumele: «Migdale amare» (prima ediţie) şi «Balade vesele şi triste» (ediţia a III-a), îi apar în 1928. Doi ani mai târziu (1930) este numit inspector general teatral pentru Moldova.
«Balade vesele si triste» apar în a IV-a ediţie în anul 1931. Un an mai târziu, 1932, apare a IV-a ediţie a Parodiilor originale.
În 1933 rosteşte la Bucureşti conferinţa: «Cum am devenit moldovan?» iar la Iaşi, doi ani mai târziu o conferinţă asemănătoare, intitulată: «Cum am devenit ieşean?».
Este ales membru corespondent al Academiei Române în 1936, an în care îi apare volumul: «Pirin-Planina».
La 7 mai, 1937 la Iaşi, se stinge din viaţă răpus de cancer la ficat. Este înmormântat în cimitirul «Eternitatea», din Iaşi.

Balade vesele şi triste (1920)
Rapsodii de primăvară
Cântec
Balada morţii
Balada călătorului
Balada popii din Rudeni
Balada munţilor
Pastel
Rapsodii de vară
Broaştele
Acceleratul
Sfârşit de vară
Rapsodii de toamnă
Balada unui greier mic
Catrene
Manon şi Des Grieux
Balada chiriaşului grăbit
Noapte de mai
Noapte de iarnă
Singuri
În drum
Noapte de toamnă
Romanţă
Păinjiniş
Epilog
Distih eroic
Infernul


 

 

Parodii originale (1916)
Homer: Chinurile lui Ulise
Al. Depărăţeanu: Vara la ţară...
Dimitrie Bolintineanu: Mihai Viteazul şi turcii
George Coşbuc: Ţiganii
Th. Speranţia: Câinele ovreiului
A. Mirea: Caleidoscop
O. Goga: Mucenicii
O. Goga: Vade retro...
I. Minulescu: Trei romanţe pentru mai târziu
M. Codreanu: Sonete parnasiene
Mircea Dem. Rădulescu: Nocturnă
I. U. Soricu: Închinare
Cincinat Pavelescu: Epigrame lui Nigrim
Nigrim lui Cincinat
Un anonim din Craiova lui Cincinat
Cincinat lui Nigrim & comp.
Adrian Maniu: Menajerie
N. Davidescu: din Cântarea Omului
O domnişoară de pension: Misterul nopţii
Un începător de talent: Apostrofe la lună
Otilia Cazimir: Vis alb
Otilia Cazimir: Strofa risipită
Otilia Cazimir: Ariciul
Demostene Botez: Prohod
Demostene Botez: Tristeţi provinciale
Demostene Botez: Cobe
Tudor Arghezi: Psalm
Tudor Arghezi: Menire
Tudor Arghezi: Utrenie
Tudor Arghezi: Blesteme
Bacilul lui Koch

 

Migdale amare (1928)
Prefaţă
Călimara
Cioara
Fum
Aeroplanul
Sonet estival
Albumul
Sonete pluvioase
La vânătoare
Decorul
Un iepure
Masa
La întoarcere
Octombrie
Noiembrie
Fantezie de toamnă
Primăvară
La Paşti
Un duel
Balada corbilor
Singur
În jurul unui divorţ
Dedicaţie
Gelozie
Populară
Toamna în parc
Balada unei stele mici
În Iaşi
Expunere de motive
Cocostârcul albastru
Poetul
Scrisoare
Ripostă
Bene merenti
 

Din periodice
Furtuna
Lacul
Vin’, iubito
Terţine
O noapte
Cărturăreasa
Păcatul
Scrisoare
Iubitei întristate
Nebunul
Somnul
Iubita
Din prag
Către chipul din oglindă
Chemare
Noapte în ploaie
Icoanei
1908
În taina nopţii
Înserarea
Împăcare
Vecina
Clipe de zbucium
Pruncul
Taina nopţii
Epitafuri
Cântec
Fata tristă
Ceasornicului meu
Eclipsă
Doleanţele unui cronicar teatral
De profundis
Poşta redacţiei
Scrisori iubite
Catrene improvizate
Portret
Şoapte
Fables microscopiques
Toto et l’auto
Le vaillant moucheron
Fable esquimaude
L’âne philosophe
Lumină
Acuarelă
Paragini...
Biografie
Martie
Singurătate
Vin ţigăncile la crâng...
Aprilie
Câţi ca voi!
Iepurele
Rândunelul
 

Postume
Catren
Zi de vară
Mi-a răsărit în suflet dorul...
Şoaptele nopţii
Cântec
Doamnei Aftalion
Doamnei Ermosa Aftalion
Catren
La neige
Le papillon
Şomerul
Proză
Bimbiriţichel
Fabule pentru copii
Bivolul şi coţofana
Întrebare şi răspuns
Boierul şi argatul
Leul deghizat
Fabule mici pentru oameni mari
Omul şi raţa
Doi prieteni
Cin' s-a fript cu ciorbă...
Văduva şi piticul
Măgarul în grevă
Microscopică
Plouă...
Romanţă în stil vechi
Din tren