(1866-1918)
BIOGRAFIE,OPERA,POEZII
GEORGE COSBUC BIOGRAFIE
George Cosbuc s-a nascut, in satul Hordou (azi George Cosbuc) in judetul Bistrita-Nasaud, la data de 20 septembrie 1866 septembrie.
Cronologie:
1871 - Urmeaza cursurile clasei I primare in satul Hordou.
1873 - Isi continua scoala primara, clasele a II-a si a III-a, la Telciu.
1876 - 1884 - Elev al Liceului romanesc din Nasaud; este gazduit de invatatorul Teodor Rotari, in biblioteca acestuia gasind pentru lectura operele scriitorilor romani si lucrari ale unor autor straini. In anii liceului, Cosbuc desfasoara o bogata activitate literara in cadrul Societatii de lectura a elevilor „Virtus Romana Rediviva“. In clasa a VII-a, Cosbuc este ales vicepresedinte al societatii, iar din 1883 devine presedinte.
1884 - Publica in paginile revistei Musa someseana primele sale poezii.
mai - isi sustine examenul de bacalaureat.
septembrie - Se inscrie la Facultatea de Filosofie si Litere din Cluj. Devine tot mai interesat de folclor si fata de trecutul de lupta al poporului nostru.
decembrie - Publica la ziarul Tribuna din Sibiu, mai intai sub pseudonimul C. Boscu, apoi cu numele adevarat, versuri originale, basme versificate, traduceri.
1885 - 1886 - Colaborare sustinuta la Tribuna si la Familia lui Iosif Vulcan. Se retrage de la facultate, frecventand sporadic doar anumite cursuri unviersitare. Continua colaborarea cu Tribuna, cateva dintre creatii fiindu-i publicate sub forma de plachete in „Biblioteca poporala a Tribunei“.
1886 - 1887 - Traduce intens poezii din autorii greci, cu intentia de a le publica intr-o antologie.
1887 - Colaboreaza la Tribuna, corespondeaza cu Slavici, care-l cheama la Sibiu, unde de prin august incepe sa lucreze ca redactor. Experienta de aici s-a dovedit foarte rodnica pentru viitoarea sa desavarsire intelectuala.
1888 - Publica tot mai intens la Tribuna; isi orienteaza scrisul spre o specie literara in care a ramas neintrecut: idila.
1889 - Publica Nunta Zamfirei, una din capodoperele creatiei sale; succes rasunator. Pleaca in toamna la Bucuresti, unde se va stabili definitiv.
1890 - 1891 - Indeplineste un timp functia de „desemnator ajutator“ la serviciul arhitecturii, din cadrul Ministerului Cultelor. Colaboreaza la diverse reviste si ziare (Amicul Familiei, Constitutionalul). Publica in Convorbiri literare (1 aprilie 1890) poezia La oglinda. Elaboreaza cu mai multi profesori manualul de scoala Carte romaneasca de cetire.
1891 - 1892 - Publica in Tribuna poezii remarcabile. Devine redactor al revistei magazin Lumea ilustrata (unde apar Fatma, Vestitorii primaverii, Noapte de vara, Vara, Vantul).
1893 - Isi incepe colaborarea la revista Vieata, de sub directia lui Vlahuta si V.A. Urechia. Apare Balade si idile, la Editura Librariei „Socec“ din Bucuresti, volum de debut. Evenimentul va fi consemnat in revistele Convorbiri literare, Minerva, Tribuna, Familia, Moftul roman.
1894 - 1895 - Apare revista Vatra, in editura lui C. Stefea, sub redactia lui Slavici, Caragiale si Cosbuc. In Vatra, Cosbuc incepe sa publice, la rubrica Vorba aluia, ghicitori explicate. In paginile revistei apar si poeziile: Noi vrem pamant, Mama, Lupta vietii, In opressores, Pasa Hassan, Doina.
1895 - Se casatoreste cu Elena, sora editorului C. Sfetea. Se naste, la Craiova, unicul fiu al poetului, Alexandru.
1896 - Publica volumul Fire de tort. Se tipareste, in traducerea lui Cosbuc Eneida de Vergiliu. Traduce poema byroniana - Mazepa.
1897 - La 1 ianuarie apare la Bucuresti revista Foaie interesanta, a carei conducere o va prelua G. Cosbuc de la 1 iunie, dupa disparitia Vetrei. Colaboreaza la Tribuna poporului (Arad), Albina, Revista ilustrata (Bucuresti). Colaboreaza la revista de literatura Povestea vorbei. I se tipareste, la Caransebes, volumul Versuri si proza. Traduce din Terentiu (comedia in cinci acte Parmeno). Publica la Craiova Antologia sanscrita, care cuprinde fragmente din Rig-Veda, Mahabharata, Ramayana. La Bucuresti apare, tot in traducerea sa, Sacontala lui Calidasa. C. D. Gherea publica amplul studiu despre Cosbuc: Poetul taranimii. Pentru traducerea Eneidei, Cosbuc primeste Premiul Academiei „Nasturel Herescu“.
1899 - 1902 - Sustine aparitia revistei Romania juna (Bucuresti). Apare revista Semanatorul (Bucuresti), sub conducerea lui G. Cosbuc si Al. Vlahuta. In afara unor poezii originale, Cosbuc publica aici primele traduceri din Odiseea. Colaboreaza la Universul literar.
1902 - Tipareste volumul de versuri Ziarul unui pierde vara. In colaborare cu Vlahuta, Cosbuc publica la Bucuresti Carte de cetire pentru scolile secundare si profesionale, partea I.
1904 - Publica volumul Cantece de vitejie, elogiat de N. Iorga in Semanatorul (29 august). Tipareste traducerea din Georgicele lui Vergiliu.
1906 - De la 1 ianuarie Cosbuc, I. Gorun si Ilarie Chendi editeaza revista artistica Viata literara si artistica.
1907 - Termina traducerea integrala a Divinei Comedii de Dante Aligheri (publicata postum intre 1925 - 1932, sub ingrijirea lui Ramiro Ortiz). Incepe colaborarea cu Viata Romaneasca.
1908 - Poetul se reintoarce in Ardeal, spre locurile de nastere, intalnindu-se cu fostii sai profesori si colegi. La Prislop il cunoaste pe Liviu Rebreanu.
1910 - 1914 - Apare, in traducerea poetului, drama Don Carlos de Schiller. Publica in Tribuna (Arad) si Romanul, Flacara (Bucuresti); tipareste o culegere de balade populare si din diferiti autori romani.
1915 - In august moare, in urma unui accident de automobil, fiul poetului - Alexandru. „Pierderea aceasta in niste imprejurari atat de naprasnice i-a zdrobit orice incredere in viata“ - (L. Rebreanu).
1916 - Poetul este ales membru activ al Academiei Romane.
1917 - Continua lucrul la definitivarea traducerii Divinei Comedii si a unui amplu si original comentariu despre capodopera lui Dante Aligheri.
1918 - In revista Scena apare Vulturul, ultima poezie pe care Cosbuc o publica in timpul vietii.
A murit la data de 9 mai 1918, la Bucuresti; si a fost inmormantat la cimitirul Bellu
OPERA LUI GEORGE COSBUC :
Balade şi idile (1893)
Noapte de vară
Mânioasă
Nu te-ai priceput
Fatma
Nunta Zamfirei
Cântecul fusului
Armingenii
Rea de plată
Fata morarului
Crăiasa zânelor
Puntea lui Rumi
Gazel (Oamenii mă-nvinuiesc)
Rugămintea din urmă (după Lermontov)
Logică
Romanţă
Ex ossibus ultor!
Cântec (Zice vodă)
Poet şi critic
Vântul
Vestitorii primăverii
Pe lângă boi
Rada
Trei, doamne, şi toţi trei
Baladă
La oglindă
De pe deal
El Zorab
Toţi sfinţii
Supţirica din vecini
Numai una!
Regina ostrogoţilor
Brâul Cosânzenii
Duşmancele
Costea
Recrutul
Fragment
Popasul ţiganilor
Lordul John
Moartea lui Fulger
Un cântec barbar
Gazel (Picurii cu strop de strop )
Păstoriţa
Jertfele împăcării
Prahova
La pârâu
Fresco-ritornele
Vara
Spinul
Un basm
Cântece
Pe Bistriţa
Fire de tort (1896)
Din viaţă
Mama
Lupta vieţii
Ştefăniţă-Vodă
Sub patrafir
Scara
Bradul
Unul ca o sută
Noi vrem pământ!
Hafis
Voichiţa lui Ştefan
Doina
Minciuna creştinilor
Seara
La paşti
În miezul verii
Iarna pe uliţă
Ispita
Dragoste învrăjbită
Prutul
Decebal cătră popor
Roata morii
Un cântec barbar
Flăcări potolite
Vântoasele
Din adâncimi
Cântec (A venit un lup din crâng)
Din poveste
Legenda rândunelei
Ideal
O noapte pe Caraiman
Muntele Rătezat
În şanţuri
În muzeu
Tricolorul
Colindătorii
Cetatea Neamţului
Concertul primăverii
Şarpele-n inimă
Bordei sărac
Voci din public
Prin Mehadia
Ziarul unui pierde-vară (1902)
Faptul zilei
Chindia
Pierde-vară
Moartea lui Gelu
Nuntă în codru
Zâna pădurii
Pace
Hora
În zori
În miezul verii
Povestea cântării
Pe Tâmpa
Pastel
Blestemul trădării
Pe munte
Cântece de vitejie (1904)
Cântec (Ţi-ai mânat prin veacuri turmele de plai)
Imnul studenţilor
Cântec ostăşesc
Dorobanţul
Dunărea şi Oltul
Pentru libertate
Cântecul cel vechi al Oltului
Scut şi armă
Oltenii lui Tudor
Sărindar
Zece mai
Pe drumul Plevnei
Mortul de la Putna
Stema ţării
Fragment epic
Pe dealul Plevnei
Oştirile lui Alah
Graiul neamului
De profundis
Carol Robert
Golia ticălosul
La Smârdan
Cântec (Ţară-avem şi noi sub soare)
Cântecul redutei
Povestea căprarului
Coloana de atac
O scrisoare de la Muselim-Selo
În spital
Raport (Luarea Griviţei, la 30 august 1877)
Spada şi credinţă
Podul lui Traian
Paşa Hassan
Sus inima
Nepublicate în volum
Imn
Filozofii şi plugarii
Blăstăm de mamă
Pe pământul turcului
Angelina
Atque nos!
Fata craiului din cetini
Draga mamei
Dragostea păcurărească
Fulger
Izvor de apă vie
Non omnis moriar
Tulnic şi Lioara
Străjerul
Anacreontică
Profeţie
Gramatica şi medicul
Patru portărei
Rodovica
Ceas-rău
La logodnă
Sulamita
Nebuna
În biserică
Romanţă
Sonete de lux
Inima mamei
Cornul
Legenda trandafirilor
Ziua-nvierii
Sonet
O-ntâlnire
Ştefan-vodă
Petrea
Osman-paşa
Biserica ruinată
Proclamarea independenţei
Perirea dacilor
Lângă leagăn
Povestea gâştelor
Iedera
Pământul uitării
Nucul
Patria română
Poetul (Lui Spiru Haret)
Aghiotantul
Cântă pilotul
Scumpă Ţară Românească
Poporală
Vulturul
In opressores
Un pipăruş modern
Traduceri
Divina Comedie de Dante Alighieri
Odiseea de Homer
Eneida de Vergiliu
Georgice de Vergiliu
Don Carlos de Friedrich Schiller
Sakuntala de Kalidasa
Mazepa de George Gordon Byron