civilizatia maya mayasii

    Civilizatia Maya este o civilizaţie precolumbiana desfasurata geografic pe teritoriul Mexicului actual.
 

Dintre numeroasele civilizaţii ale Americii de dinaintea cuceririi spaniole, cultura şi civilizaţia Maya, din America Centrală, este cea mai "misterioasă". Nu se ştie încă ce formă de organizare şi de guvernare avea acest popor; nu se ştie de ce între toate celelalte civilizaţii mari ale Americii, popoare războinice şi expansioniste, singur poporul mayaşilor n-a avut un aparat militar organizat.

    Civilizaţia maiaşă a atins apogeul în perioada 300-900 d.H. De unde veneau ei şi de ce au ales una din regiunile cele mai neospitaliere ale Americii Centrale nimeni nu ştie, în plină pădure tropicală! Tot un mister a rămas şi dispariţia civilizaţiei maiaşe!

Nu se ştie care au fost motivele declinului acestei civilizaţii înainte de cucerirea spaniolă. Şi nu putem încă înţelege cum de acest popor, rămas într-un stadiu de civilizaţie materială foarte primitiv, de tipul epocii de piatră, - cum de acest popor care nu cunoştea nici metalele, nici animalul de povară sau de tracţiune, nici plugul, nici măcar roata, a putut totuşi întrece toate celelalte popoare ale Americii precolumbiene în domeniul ştiinţei şi cel al artelor?
 

 

   Pentru că în multe domenii de activitate intelectuală importante, aceşti "greci ai Americii precolumbiene" - nu numai că au ajuns sau chiar au întrecut multe din popoarele înaintate ale lumii antice, dar chiar au egalat numeroase cuceriri ale ştiinţei europene din acel timp. Şi cînd?

După o fază de formare a acestei civilizaţii - care se situează între anii 1.500 î.e.n. şi 317 e.n. - epoca clasică a civilizaţiei Maya a durat cam şase secole (317-925). Incepînd din această perioadă poporul mayaşilor a ocupat primul loc între popoarele Americii precolumbiene. A fost singurul popor aici care a creat un sistem de scriere hieroglifică. Dar, hieroglifele lor sunt ideograme, deci semne care transcriu "idei" şi, se crede, anumite elemente fonetice. Se cunosc cam 270 de asemenea semne, ideograme, dintre care abia o treime au putut fi deocamdată descifrate. Dar în cele trei texte autentice care s-au păstrat nu există nici un nume de persoană sau de localitate.

Preoţii lor au invenat încă din sec.IV î.e.n. un sistem de numerare prin poziţia cifrelor; un sistem care folosea şi cantitatea zero - pe care europenii o vor cunoaşte, prin intermediul arabilor, cu peste o mie de ani mai tîrziu. Cifrele erau reprezentate prin puncte şi linii - şi atît. Un punct avea valoarea numerică de unu, iar o linie, valoarea de 5, - în timp ce desenul schematizat al unei scoici, valoarea de zero.

 

 

Piramida Yaxchilan astazi (Mexic)
  

Deci un sistem mai simplu şi mai logic decît cel al romanilor. Combinînd diferite forme şi poziţii ale punctelor şi liniilor se puteau calcula cifre şi cantităţi enorme. La rezultate uimitoare au ajuns preoţii-savanţi în măsurarea timpului. Poporul mayaşilor avea de fapt nu unul, ci trei calendare. Unul, pentru a stabili date de interes religios. Altul, pur cronologic, care pornea de la data mitică a creaţiei "ultimei lumi" (dată pe care ei o stabileau la anul 111 î.e.n. Al treilea era un calendar pur laic, bazat pe observaţii ştiinţifice extrem de precise. Potrivit acestui ultim calendar anul era împărţit în 18 luni de cîte 20 de zile, adăugîndu-se la sfîrşitul anului încă 5 zile, - zilele de sărbătoare, de odihnă şi de petrecere.

La întîlnirea de la Copan, (din anul 765 e.n.) învăţaţii preoţi au corectat acest calendar, ajungînd în calculele lor la o precizie mult superioară calendarului iulian al europenilor, şi chiar a celui gregorian. Pentru că faţă de calculele ştiinţifice de azi, ultimele şi cele mai exacte, eroarea lor era de abia 17 secunde într-un an.
Surprinzător de exacte erau şi calculele lor astronomice. învăţaţii mayaşi cunoşteau constelaţiile Pleiadei, a Gemenilor, a Scorpionului şi a Ursei Mici. Observau cu atenţie planeta Venus şi Steaua Polară. Au ajuns să determine precis solstiţiile, echinocţiile şi eclipsele. Au stabilit perioada de lunaţie - adică intervalul după care se repetă fazele Lunei - cu o exactitate căreia astronomia modernă nu i-a adus o corecţie decît de 43 de minute, - deci o eroare de numai 43 de minute într-o lună! Iar revoluţia sinodică a planetei Venus ei o calculaseră la 584 de zile - cînd de fapt astronomii de azi au stabilit că ea se efectuează nu în 584 de zile, ci în 583 de zile şi... 23 de ore!
 

cifrele mayase
 

   De-a dreptul inexplicabil este, cum au putut ajunge învăţaţii aceştia la rezultate atît de exacte. Cînd se ştie că observatoarele lor astronomice erau nişte turnuri cu cîteva ferestruici într-un anumit fel orientate, pe direcţii anumite; şi că singurele instrumente astronomice de care s-au servit - de pildă, pentru a determina eclipsele - erau doar două bastonaşe încrucişate. Fapt este că nici un alt popor din lume rămas, cum spuneam, la un stadiu general de civilizaţie atît de primitivă, n-a atins vreodată un nivel de progres intelectual şi artistic atît de înalt ca poporul culturii Maya.
 

calendarul Mayas